Curtea Constituțională a constatat joi, 22 octombrie, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, în legătură cu ordonanța privind programul SAFE. Cererea președintelui Camerei Deputaților a fost admisă cu majoritate de voturi, potrivit comunicatului publicat de CCR.
Judecătorii au stabilit că Executivul a depășit limitele constituționale ale competenței de a adopta ordonanțe după demiterea prin moțiune de cenzură. Soluția privește raportul dintre puterea de legiferare a Guvernului și atribuțiile restrânse ale unui cabinet căruia Parlamentul i-a retras încrederea.
Limitele mandatului după retragerea încrederii
Articolul 110 alineatul 2 din Constituție prevede demiterea Guvernului la data retragerii încrederii parlamentare. Alineatul 4 stabilește că, după încetarea mandatului, cabinetul îndeplinește numai actele necesare administrării treburilor publice, până când membrii noului Guvern depun jurământul. Acesta este cadrul constituțional invocat în soluția anunțată joi.
Procedura retragerii încrederii este reglementată de articolul 113: Camera Deputaților și Senatul, reunite în ședință comună, pot adopta o moțiune de cenzură cu votul majorității deputaților și senatorilor. Efectul asupra mandatului Guvernului este prevăzut separat, în articolul 110.
În argumentele prezentate public, CCR arată că urgența apreciată de Guvern nu înlătură obligația respectării Constituției. Curtea leagă această obligație de separația puterilor și de efectul votului parlamentar care pune capăt mandatului politic al Executivului.
CCR distinge între continuitatea administrării și continuarea mandatului politic anterior. Potrivit Curții, loialitatea constituțională presupune recunoașterea consecințelor moțiunii de cenzură în relația dintre Guvern și Parlament.
Ce a susținut președintele Camerei Deputaților
Sesizarea a fost formulată de Sorin Grindeanu. Potrivit relatării AGERPRES, acesta a cerut constatarea conflictului și stabilirea unei conduite pentru restabilirea ordinii constituționale. Demersul viza Ordonanța de urgență nr. 38/2026, asociată programului SAFE.
În cerere, președintele Camerei a invocat adoptarea și transmiterea ordonanței spre publicare după retragerea încrederii prin moțiunea din 5 mai, precum și apariția actului în Monitorul Oficial la 8 mai. El a susținut că Guvernul nu mai avea, în acel moment, competența de legiferare delegată.
Un al doilea argument al sesizării privea introducerea, prin ordonanță, a unor soluții legislative aflate deja în procedură parlamentară. Grindeanu a susținut că această conduită afecta rolul deliberativ al Parlamentului. Acestea sunt susținerile autorului cererii, distincte de formularea soluției și de argumentele comunicate de CCR.
Procedura constituțională și publicarea deciziei
Articolul 146 litera e din Constituție atribuie Curții soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice. Printre titularii care pot sesiza CCR în această procedură se află președinții celor două Camere. Constituția reglementează separat, la litera d a aceluiași articol, excepțiile de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele.
Regula generală din articolul 147 alineatul 4 prevede publicarea deciziilor CCR în Monitorul Oficial. De la publicare, acestea sunt general obligatorii și produc efecte pentru viitor.
CCR precizează că decizia anunțată joi este definitivă și general obligatorie. Argumentele motivării vor fi prezentate în decizia care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.