Academia Română a ales șapte membri de onoare în ședința Adunării Generale din 14 octombrie 2026. Regizorul Stere Gulea și filosoful Adrian-Paul Iliescu sunt cei doi membri de onoare din țară, iar lista celor cinci aleși din străinătate îi cuprinde pe Dan Burghelea, Randy W. Schekman, Mioara Mandea, Boris Găină și Vladimir Cosma. Instituția a anunțat că alegerea s-a făcut prin vot secret.
Iliescu a fost ales în Secția de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie, iar Gulea în Secția de arte, arhitectură și audiovizual. În aceeași secție artistică a fost ales și compozitorul Vladimir Cosma, inclus de Academie între membrii de onoare din Franța. Ceilalți patru membri din străinătate au fost repartizați în secțiile de matematică, biologie, științe geonomice, respectiv științe agricole și silvice.
Filosofie și cinematografie: Adrian-Paul Iliescu și Stere Gulea
Adrian-Paul Iliescu a absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1976 și a obținut doctoratul în 1983, cu o teză de filosofia limbajului. Potrivit prezentării sale universitare, a predat la Politehnica din București din 1980, apoi la Universitatea din București din 1990. A devenit profesor universitar în 1996 și conducător de doctorat în 1997. Domeniile sale de predare au inclus filosofia politică, istoria ideilor și etica socială și politică.
Bibliografia publicată de Facultatea de Filosofie include „Filosofia limbajului și limbajul filosofiei”, „Conservatorismul anglo-saxon”, „Introducere în politologie” și „Anatomia răului politic”. Pentru volumul despre conservatorismul anglo-saxon a primit premiul Ion Petrovici al Academiei Române pe anul 1994. Activitatea sa universitară a cuprins și conducerea Catedrei de filosofie politică și morală între 1996 și 2007, conform aceleiași prezentări.
Stere Gulea este regizorul trilogiei „Moromeții”, inspirată de opera lui Marin Preda. „Moromeții 2” a fost realizat în 2018, iar „Moromeții 3” a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film Transilvania din 2024. În programul acelei ediții au fost anunțați, alături de regizor, actorii Horațiu Mălăele, Olimpia Melinte, Alex Călin, Dorina Chiriac și Mara Bugarin. Festivalul îi acordase lui Gulea Premiul de Excelență la ediția din 2005.
Vladimir Cosma, de la compoziție la muzica de film
Vladimir Cosma s-a născut la București în 1940. După studiile de vioară și compoziție din România, și-a continuat pregătirea la Paris. Biografia sa distribuită de festivalul de film din Vevey consemnează colaborarea cu Yves Robert pentru „Alexandre le Bienheureux”, în 1968, și muzica unor filme precum „Le Grand Blond avec une chaussure noire”, „La Boum” și „Les Aventures de Rabbi Jacob”. Cosma a primit două premii César pentru muzica filmelor „Diva”, în 1982, și „Le Bal”, în 1984.
Activitatea sa include și opera „Marius et Fanny”, creată după Marcel Pagnol și prezentată în 2007 la Opera din Marsilia. În distribuția premierei s-au aflat Roberto Alagna, Angela Gheorghiu și Jean-Philippe Lafont. Aceeași biografie consemnează concertele susținute de Cosma la Ateneul Român în 2011 și 2015, cu orchestra și corurile Filarmonicii „George Enescu”, precum și titlul de doctor honoris causa acordat de Universitatea Națională de Muzică din București.
Patru cercetători, aleși în secțiile științifice
Dan Burghelea, prezentat în comunicat ca membru de onoare din SUA, a fost ales în Secția de științe matematice. Departamentul de Matematică al Universității de Stat din Ohio îl prezintă ca profesor emerit, cu specializări în topologie algebrică și diferențială, analiză geometrică și topologie computațională. Fișa universitară consemnează doctoratul obținut la Academia Română în 1968.
Randy W. Schekman, tot din SUA, a fost ales în Secția de științe biologice. Este unul dintre laureații Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2013, alături de James E. Rothman și Thomas C. Südhof. Premiul a recunoscut descoperirile privind mecanismele care reglează transportul prin vezicule în celule. Cercetările lui Schekman asupra drojdiei au identificat gene implicate în transportul moleculelor către diferite compartimente celulare și către suprafața celulei.
Mioara Mandea, inclusă între membrii din Franța, intră în Secția de științe geonomice. Centrul Național de Studii Spațiale din Franța i-a prezentat cercetările asupra variațiilor câmpului magnetic terestru și asupra structurii profunde a Pământului. Are doctorate în geofizică obținute la Universitatea din București și la Institutul de Fizică a Globului din Paris. În 2024, CNES a anunțat includerea sa între membrii „fellows” ai Uniunii Geofizice Americane, pentru contribuțiile la înțelegerea proceselor din nucleul terestru.
Boris Găină, din Republica Moldova, a fost ales în Secția de științe agricole și silvice. Oenologul a devenit membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei în 1995 și membru titular în 2007. Prezentarea acestei instituții consemnează cercetările sale în vinificație și biotehnologie, activitatea didactică în tehnologia vinului și colaborările cu instituții românești, între care Institutul Vitivinicol „Valea Călugărească” și stațiunea de cercetare de la Murfatlar.
Ce înseamnă calitatea de membru de onoare
Statutul Academiei Române distinge între membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare. Plafonul membrilor de onoare din țară și din străinătate este de 135, dintre care cel mult 40 din țară. Membrii sunt aleși pe viață, iar calitatea de membru de onoare se dobândește în momentul alegerii de către Adunarea Generală. Titlul de academician este rezervat membrilor titulari.
Propunerile pentru membri de onoare sunt făcute de secțiile de specialitate. Conform statutului publicat în Monitorul Oficial din 25 iunie 2025, la alegerea acestora votează membrii titulari, corespondenți și membrii de onoare din țară. Validarea cere votul secret favorabil al cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți. Comunicatul privind ședința din 14 octombrie anunță persoanele alese și secțiile lor, fără să publice numărul individual de voturi.