Pulsoximetrul estimează saturația oxigenului din sânge și afișează, de regulă, și pulsul. Aparatul aplicat pe deget folosește lumină pentru a calcula un procent, fără recoltarea unei probe de sânge. Rezultatul este o estimare care trebuie interpretată împreună cu simptomele și cu situația medicală a persoanei. O valoare afișată pe ecran nu înlocuiește evaluarea unui profesionist și nu explică singură cauza unei dificultăți de respirație.
MedlinePlus descrie pulsoximetria drept o metodă pentru evaluarea nivelului de oxigen, utilizată în diferite situații clinice. FDA explică faptul că aparatul măsoară cu ajutorul luminii gradul în care hemoglobina este saturată cu oxigen. Hemoglobina este componenta globulelor roșii care transportă oxigenul. Procentul afișat, indicat de obicei prin SpO2, reprezintă altă informație decât numărul bătăilor inimii pe minut, afișat separat de aparat.
Ce arată procentul și ce nu măsoară aparatul
La multe persoane sănătoase, saturația este între 95% și 100%, potrivit informațiilor FDA și MedlinePlus. Intervalul nu este o țintă universală pentru toate persoanele și toate condițiile. Altitudinea și anumite afecțiuni pot influența valoarea obișnuită. Un plan de monitorizare stabilit de medic poate preciza când se măsoară, ce schimbări trebuie comunicate și ce praguri sunt relevante pentru persoana respectivă.
Pulsoximetrul nu măsoară toate componentele evaluate prin analiza gazelor din sângele arterial. Acea analiză poate determina presiunile oxigenului și dioxidului de carbon, precum și echilibrul acido-bazic. O estimare SpO2 nu oferă direct aceste rezultate. Prin urmare, folosirea pulsoximetrului și recoltarea pentru o analiză arterială nu sunt două denumiri pentru același examen, chiar dacă ambele pot contribui la evaluarea respirației și a oxigenării.
Un aparat afișează un rezultat numai în condițiile în care semnalul poate fi interpretat. Mișcarea și circulația redusă la nivelul degetului pot afecta citirea. FDA enumeră printre factorii relevanți temperatura pielii, grosimea acesteia, pigmentația și lacul de unghii. Fumatul este, de asemenea, menționat între factorii care pot influența acuratețea. Aceste limite privesc funcționarea metodei și nu pot fi eliminate prin citirea unei singure valori de pe ecran.
Condițiile unei măsurări la domiciliu
Instrucțiunile FDA pentru utilizarea la domiciliu indică o mână caldă, relaxată și ținută sub nivelul inimii. Lacul de unghii de pe degetul folosit se îndepărtează. În timpul măsurării, persoana rămâne nemișcată și urmează instrucțiunile aparatului. Poziționarea senzorului este importantă pentru trecerea luminii prin țesut. Un dispozitiv aplicat necorespunzător nu furnizează automat o estimare corectă doar pentru că ecranul afișează cifre.
După aplicarea aparatului, valoarea se citește când indicația devine stabilă. Unele dispozitive au un indicator al semnalului sau alte elemente care ajută la aprecierea citirii, însă interfețele diferă. Instrucțiunile modelului arată ce înseamnă acești indicatori. O cifră care se schimbă rapid în timp ce mâna se mișcă nu are aceeași semnificație cu o citire stabilă, făcută în condițiile prevăzute de producător.
Pentru monitorizarea cerută de medic, FDA recomandă înregistrarea valorilor împreună cu data și ora. Simptomele și condițiile în care s-a făcut măsurarea oferă context rezultatului. O valoare după efort și una în repaus descriu situații diferite. Înregistrarea lor ca și cum ar fi măsurători efectuate în aceleași condiții poate ascunde diferențele relevante pentru discuția medicală, mai ales când se urmărește o evoluție în timp.
Limitele de acuratețe
Cercetările prezentate de National Institutes of Health arată că pulsoximetrele pot avea diferențe de acuratețe în funcție de pigmentația pielii. Unele aparate pot supraestima saturația la persoane cu pielea mai închisă la culoare. Această limită nu permite corectarea rezultatului acasă prin adăugarea sau scăderea unui număr fix. Ea explică de ce simptomele și evaluarea clinică rămân importante chiar atunci când valoarea afișată pare liniștitoare.
O eroare de citire și o schimbare reală a oxigenării sunt posibilități diferite, pe care aparatul nu le separă singur pentru utilizator. O mână rece sau mișcarea justifică verificarea condițiilor de măsurare, dar nu justifică ignorarea simptomelor. Nici repetarea până apare o valoare dorită nu demonstrează că măsurătorile anterioare erau false. Interpretarea se bazează pe calitatea citirilor, pe context și pe indicațiile profesionistului care urmărește persoana.
FDA diferențiază dispozitivele destinate utilizării medicale de produsele pentru bunăstare generală, sport sau aviație. Scopul declarat al produsului și evaluarea lui contează pentru modul în care poate fi folosit. Aspectul exterior și prezența unui ecran cu SpO2 nu dovedesc că două aparate au aceeași destinație. Regulile descrise de FDA se referă la piața americană și nu înlocuiesc cerințele aplicabile unui dispozitiv comercializat în Uniunea Europeană.
Simptomele și planul medical
Dificultatea severă de respirație, durerea sau presiunea în piept și deteriorarea stării generale necesită atenție medicală, indiferent de cifra pulsoximetrului. FDA menționează și colorația albăstruie a feței, buzelor sau unghiilor între semnele care pot apărea. Prezența ori absența unui singur semn nu stabilește diagnosticul. Într-o urgență, solicitarea ajutorului prin 112 nu se amână pentru obținerea unei citiri repetate sau pentru rezolvarea unei probleme tehnice a aparatului.
Pulsoximetria nu arată singură ce tratament este necesar. Administrarea oxigenului și modificarea unui tratament presupun indicații medicale; ele nu se stabilesc doar dintr-o valoare izolată. Pentru o persoană care are deja un plan de monitorizare, instrucțiunile acestuia au în vedere boala, starea obișnuită și evoluția urmărită. Un prag găsit într-un material general nu înlocuiește pragul comunicat pentru situația clinică individuală.
Diferența dintre SpO2 și puls trebuie păstrată și când sunt notate rezultatele. Primul este exprimat ca procent, al doilea ca bătăi pe minut. O valoare a pulsului nu poate fi citită ca procent de oxigen și invers. Transmiterea ambelor rezultate, împreună cu simptomele, momentul și condițiile măsurării, permite identificarea informației observate efectiv, fără transformarea estimării făcute de dispozitiv într-un diagnostic formulat de utilizator.