Parchetul General a precizat miercuri, 14 octombrie, că urmărirea penală cu privire la faptă în dosarul constituit după plângerile legate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a început la 27 iulie 2026. Clarificarea instituției se referă la un dosar al Secției de urmărire penală, format după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri. Data comunicării publice este astfel diferită de data actului procedural anunțat de procurori.
Potrivit precizărilor transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, plângerile au fost depuse în contextul anulării scrutinului din decembrie 2024. Instituția nu indică în comunicat numele asociației și nu prezintă identitatea unor persoane care ar avea calitatea de suspect sau de inculpat în această cauză. Informația confirmată public privește constituirea dosarului și începerea urmăririi penale in rem, adică asupra faptelor.
Ce reprezintă etapa anunțată de procurori
Parchetul General explică faptul că începerea urmăririi penale in rem este o etapă procedurală obligatorie pentru sesizările care îndeplinesc condițiile legale. Precizările au fost făcute ca răspuns la informațiile apărute în spațiul public și la solicitările presei. Comunicatul nu anunță o soluție de trimitere în judecată și nu prezintă concluzii asupra vinovăției vreunei persoane.
Codul de procedură penală reglementează distinct cercetarea unei fapte și continuarea urmăririi față de o persoană. Articolul 305 prevede că, atunci când sesizarea îndeplinește condițiile legale, urmărirea începe cu privire la fapta săvârșită sau a cărei săvârșire se pregătește, inclusiv atunci când autorul este indicat ori cunoscut. Prin urmare, indicarea unei persoane într-o plângere nu este echivalentă cu atribuirea automată a calității de suspect.
Același articol stabilește condiții separate pentru continuarea urmăririi față de o persoană: existența unor probe care susțin o bănuială rezonabilă privind săvârșirea faptei și absența impedimentelor legale. Acea etapă este cea în care persoana dobândește calitatea de suspect. Punerea în mișcare a acțiunii penale este reglementată separat, la articolul 309, și presupune un act al procurorului bazat pe probe.
Obiectul urmăririi penale, definit la articolul 285, este strângerea probelor privind existența infracțiunilor, identificarea autorilor și stabilirea răspunderii, pentru a determina dacă se justifică trimiterea în judecată. Aceste verificări se desfășoară cu respectarea prezumției de nevinovăție: potrivit articolului 4, vinovăția unei persoane se stabilește printr-o hotărâre penală definitivă.
Contextul plângerilor
Anularea procesului electoral din 2024 a fost dispusă de Curtea Constituțională prin Hotărârea 32 din 6 decembrie. Dispozitivul hotărârii a vizat întregul proces pentru alegerea președintelui și a prevăzut reluarea lui în integralitate, cu stabilirea unei noi date și a unui nou calendar de către Guvern. Hotărârea Curții a fost declarată definitivă și general obligatorie. Acesta este contextul electoral la care se referă precizările actuale ale Parchetului General.
Instituția a anunțat că nu poate furniza informații suplimentare despre dosar, invocând caracterul nepublic al urmăririi penale. Această regulă este prevăzută și de articolul 285 alineatul 2 din Codul de procedură penală. În comunicatul din 14 octombrie, Parchetul a comunicat data începerii cercetării asupra faptelor, fără să facă publice probele ori actele din dosar.