Deficitul de cont curent al României a ajuns la 19,925 miliarde de euro în primele opt luni din 2026, față de 18,983 miliarde în același interval din 2025. Datele comunicate joi, 15 octombrie, de Banca Națională a României arată o diferență de 942 de milioane de euro între cele două perioade.
Serviciile au compensat parțial deficitul bunurilor
Schimburile de bunuri au avut un sold negativ de 22,385 miliarde de euro, iar serviciile au adus un excedent de 9,344 miliarde. În interiorul serviciilor, transporturile au înregistrat un surplus de 4,629 miliarde, iar telecomunicațiile și serviciile informatice și informaționale, de 5,079 miliarde. Turismul și călătoriile au avut un deficit de 2,983 miliarde de euro.
Veniturile primare au încheiat perioada cu un deficit de 6,665 miliarde de euro. La veniturile secundare, soldul a trecut de la un excedent de 322 de milioane de euro în ianuarie–august 2025 la un deficit de 219 milioane în perioada corespunzătoare din 2026.
Potrivit definiției Eurostat, balanța de plăți reunește tranzacțiile unei economii cu restul lumii. Contul curent cuprinde bunurile, serviciile, veniturile și transferurile curente. Operațiunile cu creanțe și obligații financiare față de exterior, inclusiv cumpărările internaționale de acțiuni și obligațiuni, sunt înregistrate în contul financiar. Contul de capital acoperă transferurile de capital și tranzacțiile cu active neproduse, nefinanciare. Astfel, contul curent este una dintre componentele balanței de plăți.
Investițiile directe și datoria externă
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,122 miliarde de euro, comparativ cu 5,657 miliarde în primele opt luni ale anului trecut. Participațiile la capital, care includ profitul reinvestit, au totalizat 2,220 miliarde de euro. Creditele dintre companii din același grup au avut o valoare netă negativă de 98 de milioane de euro, potrivit datelor BNR relatate de AGERPRES.
În definiția Eurostat, investiția directă presupune o legătură de durată între investitor și o întreprindere din altă economie, cu influență semnificativă asupra administrării acesteia. Pragul statistic este de cel puțin 10% din acțiunile ordinare sau drepturile de vot. Fluxurile de investiții dintr-o perioadă se deosebesc de stocul acumulat, asupra căruia intervin și reevaluările de preț, variațiile cursurilor valutare și alte ajustări.
Datoria externă totală a crescut cu 7,450 miliarde de euro față de sfârșitul anului 2025, până la 238,078 miliarde la 31 august. Componenta pe termen lung reprezenta 77,6% din total, respectiv 184,784 miliarde de euro. Datoria pe termen scurt însuma 53,294 miliarde, adică 22,4% din total.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 14,5% în ianuarie–august, față de 17% în anul 2025. Rezervele valutare ale BNR acopereau 93,5% din datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală, comparativ cu 102,8% la finalul anului trecut.
BNR marchează datele pentru august drept provizorii și precizează că seriile sunt revizuite lunar. Următorul comunicat privind balanța de plăți și datoria externă este programat pentru 16 noiembrie 2026.