Protecția în timpul unui cutremur și evacuarea de după seism sunt două etape diferite. Recomandările inspectoratelor pentru situații de urgență separă mișcarea care se produce în interiorul clădirii de deplasarea către un loc sigur după oprirea acesteia. Scările, geamurile, mobilierul care se poate răsturna și obiectele desprinse de pe fațade reprezintă pericole distincte, iar comportamentul indicat depinde de locul în care se află persoana.
Într-o încăpere, recomandarea este păstrarea poziției în interior pe durata mișcării, cu protejarea capului și a gâtului. O masă solidă poate oferi adăpost împotriva obiectelor care cad. Persoana se apleacă, intră sub masă dacă o poate face fără o deplasare periculoasă și se ține de aceasta. Distanța față de ferestre, vitrine, dulapuri înalte și corpuri grele suspendate reduce expunerea la cioburi sau la obiecte desprinse.
Deplasarea în timpul mișcării
Ieșirea precipitată către scară nu face parte din recomandările IGSU pentru intervalul în care clădirea se mișcă. Scările și circulația aglomerată adaugă riscul de cădere, iar ieșirea din imobil poate expune persoana la bucăți de tencuială, sticlă sau elemente de fațadă. Liftul nu se folosește pentru evacuare. O întrerupere a alimentării electrice ori o avarie poate bloca deplasarea cabinei și accesul salvatorilor.
Dacă nu există imediat o masă potrivită, protecția capului și gâtului rămâne necesară, într-un loc ferit de obiecte care se pot prăbuși. Alegerea unui punct apropiat evită traversarea încăperii printre lucruri în mișcare. Recomandările oficiale nu transformă orice toc de ușă într-un adăpost garantat și nu oferă o regulă universală pentru fiecare tip de construcție, fiecare modificare interioară sau fiecare piesă de mobilier.
Persoanele aflate în exterior rămân departe de clădiri, ziduri, stâlpi, cabluri și copaci care pot cădea. Spațiul de lângă intrarea unui imobil nu este echivalent cu o zonă deschisă, deoarece acolo pot ajunge fragmente desprinse de la etajele superioare. Deplasarea către un loc liber se face evitând aceste obstacole; intrarea într-o clădire în timpul mișcării introduce alte pericole, în loc să le elimine automat.
La volan, recomandările de protecție prevăd oprirea într-un loc sigur, în afara fluxului de trafic, și rămânerea în vehicul până se încheie mișcarea. Zona de oprire trebuie să evite podurile, pasajele, clădirile, stâlpii și firele electrice. După seism, reluarea traseului depinde de starea drumului și de indicațiile autorităților. Faptul că un autoturism funcționează nu arată că un pod ori un segment de carosabil este intact.
Ce se schimbă după oprirea seismului
După încetarea mișcării pot urma replici, iar obiectele deja deplasate pot continua să cadă. CDC recomandă ca persoanele să fie pregătite să se protejeze din nou dacă începe o replică. O clădire deteriorată nu se reintră înainte ca autoritățile să indice că accesul este sigur. Fisurile observate de locatari nu permit stabilirea de către aceștia a rezistenței structurii sau a gradului de siguranță al întregului imobil.
Evacuarea care poate fi făcută în siguranță se desfășoară după oprirea mișcării, folosind traseele practicabile și respectând instrucțiunile personalului responsabil. Încălțămintea protejează picioarele de cioburi și de resturi. Verificarea persoanelor din apropiere, inclusiv a celor cu mobilitate redusă, este parte a recomandărilor pentru perioada imediat următoare. Mutarea unei persoane grav rănite poate produce leziuni suplimentare, exceptând situațiile în care rămânerea în locul respectiv creează un pericol imediat.
Mirosul de gaz, cablurile căzute și instalațiile deteriorate reprezintă riscuri separate de mișcarea seismică. În apropierea unei posibile scurgeri de gaz nu se folosesc flăcări, iar acționarea unor echipamente electrice poate crea scântei. Pentru iluminat, recomandările de urgență indică lanterna în locul lumânărilor. O instalație avariată nu se pune din nou în funcțiune doar pentru că alimentarea generală a fost restabilită.
O persoană blocată sub resturi își protejează gura și nasul de praf și evită mișcările inutile care îl pot ridica. Semnalizarea poate fi făcută cu un fluier ori prin lovituri în elemente accesibile, dacă acest lucru este posibil. Strigătul repetat consumă energie și poate duce la inhalarea prafului. Folosirea unei flăcări pentru a vedea în spațiul respectiv introduce riscul unui incendiu în prezența gazelor sau a materialelor inflamabile.
Pregătirea locuinței și a lucrurilor necesare
Pregătirea începe cu obiectele care pot cădea, înainte de existența unei situații de urgență. Mobilierul înalt poate fi ancorat, obiectele grele pot fi așezate pe rafturile inferioare, iar zona patului poate fi eliberată de corpuri grele suspendate. Aceste măsuri reduc pericolele din interior. Ele nu înlocuiesc evaluarea construcției și nu permit deducerea rezistenței seismice a unui imobil din aspectul unei singure camere.
Rucsacul de urgență descris de inspectoratele pentru situații de urgență include apă, alimente care pot fi păstrate fără refrigerare, lanternă, radio, baterii și materiale de prim ajutor. Documentele importante se păstrează protejate de umezeală. Medicamentele necesare și alte lucruri de care depinde o persoană se stabilesc în funcție de situația acesteia. Nevoile unui copil, ale unei persoane cu dizabilități și ale unui adult cu tratament zilnic nu sunt identice.
Trusa de prim ajutor oferă materiale pentru intervenții de bază, dar nu substituie asistența medicală de urgență. Cantitățile de apă și alimente se raportează la numărul membrilor gospodăriei și la intervalul de autonomie urmărit. Produsele au termene de valabilitate diferite, iar bateriile și echipamentele trebuie să poată fi utilizate. Un obiect trecut pe o listă, dar descărcat, expirat sau inaccesibil, nu îndeplinește funcția pentru care a fost pregătit.
După seism, informațiile autorităților pot fi transmise prin radio și prin celelalte canale de comunicare disponibile. Apelarea serviciului 112 este pentru situații care necesită intervenție, cu indicarea locului și a pericolului observat. Planul familiei poate cuprinde un punct de întâlnire și o persoană de contact, deoarece membrii acesteia se pot afla în locuri diferite când se produce cutremurul, iar funcționarea comunicațiilor poate fi afectată.