Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, 19 octombrie, poziția sa parțială de negociere pentru revizuirea organizării comune a piețelor agricole după 2027. Mandatul permite președinției Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European și include intervențiile sectoriale, programul pentru școli și standardele de comercializare.
Aspectele financiare și cele orizontale rămân în negocierile privind cadrul financiar multianual 2028–2034. Alocările vor depinde de acordul final asupra bugetului european. Poziția aprobată luni reprezintă astfel o etapă legislativă, fără să stabilească forma definitivă a regulamentului sau sumele pentru fiecare stat membru.
Intervenții sectoriale și programul pentru școli
Mandatul prevede intervenții obligatorii pentru apicultură, fructe și legume și, în anumite circumstanțe, vin. Pentru sectorul vitivinicol, Consiliul a introdus posibilitatea unor derogări flexibile, care să țină seama de situația țărilor unde acesta nu este dezvoltat. Programul european pentru școli ar trece de la anul școlar la anul calendaristic, cu măsuri de tranziție.
Textul susține crearea unui sector distinct pentru culturile proteice și oleaginoase. Totodată, poziția Consiliului permite introducerea unor standarde de comercializare pentru culturi proteice, carne de vită, porc, oaie și capră și pentru orez, în vederea unei informări mai bune despre originea produselor.
Propunerea legislativă aflată la baza negocierii
Dosarul pornește de la propunerea Comisiei Europene din 16 iulie 2025, care modifică Regulamentul 1308/2013. Documentul propunea înlocuirea sectorului furajelor uscate cu unul dedicat culturilor proteice și reguli pentru recunoașterea organizațiilor de producători și a celor interprofesionale. Obiectivul indicat era stimularea producției și reducerea dependenței Uniunii de importurile de proteine.
În privința programului școlar, propunerea Comisiei stabilea parametrii comuni, dar lăsa statelor o responsabilitate mai mare pentru îndeplinirea obiectivelor, în funcție de nevoile locale. Ea prevedea prioritizarea produselor europene și a fructelor și legumelor proaspete de sezon, precum și măsuri educative pentru copii. Distribuirea produselor bogate în zaharuri libere și grăsimi urma să fie limitată.
Același proiect includea pregătirea pentru urgențe și crize grave de aprovizionare: planuri naționale sau regionale, schimburi regulate de informații despre stocurile agricole, desemnarea autorităților competente și participarea la teste de rezistență europene. Aceste prevederi aparțineau propunerii inițiale; acordul anunțat luni privește mandatul Consiliului pentru negocierea revizuirii.
Rolul regulilor privind piețele agricole
Organizarea comună a piețelor face parte din politica agricolă comună. Potrivit explicațiilor Consiliului, instrumentele de stabilizare cuprind finanțări pentru probleme sectoriale, reguli pentru comerțul internațional și intervenții în situații de criză. Autoritățile pot cumpăra și depozita produse precum grâul, orezul sau laptele praf, iar operatorii privați pot primi sprijin pentru depozitare.
Politica agricolă comună cuprinde, separat de măsurile pentru piețe, plățile directe către fermieri și sprijinul pentru dezvoltarea rurală. Consiliul adoptă de regulă legislația agricolă împreună cu Parlamentul, pe baza propunerilor Comisiei. Lucrările sale în acest domeniu sunt pregătite de Comitetul special pentru agricultură, alcătuit din reprezentanți ai guvernelor statelor membre.